Fisa de lectura
Titlul operei literare: Mara
Autorul: Ioan Slavici
Opera face parte din volumul :Mara
Editura : Herra Anul aparitiei: 2006
Date importante din viata si activitatea autorului: Ioan Slavici (1848-1925). Studii la Sira, Timisoara, Arad, Satu Mare, Budapesta, Viena. La Viena iil cunoaste pe Mihai Eminescu. Este professor si ziarist, Intemeietor de reviste.
Alte opera ale scriitorului: Moara cu noroc, Popa Tanda, Budulea Taichii Genul literar: Epic
Specia literara: Roman realist- obiectiv
Opera este structurata In :capitole
Opera este scrisa in:proza
Locul desfasurarii actiunii: Radna / Lipova
Timpul desfasurarii actiunii: cea dea doua jumatate a secolului al XIX-lea
Naratorul : omniscient si omniprezent
Personaje : Mara, Persida, Trica, Codreanu, Marta, Bocioaca, Bandi, Berdea, Maica Aedgidia
Tipul personajului : Trasaturi Citate
Principal
• Mara staruitoare, priceputa, avara “A ramas Mara, saraca,cu doi copii,
Saracutii de ei, dar era tanara si
voinica si harnica si Dumnezeu
a mai
lasat sa aiba si noroc ”
• Persida chibzuita, credincioasa, puternica “Persida stia ca e mai scurt cel din
stanga, dar nu stete nicio clipa pe
ganduri, apoi, fara voie, apuca la
dreapta spre macelarie”
Momentele subiectului :
• Expozitiunea: incipitul constă în prezentarea personajului principal, Mara Bârzovanu, \”o precupeaţă\” din Radna şi prin fixarea locului unde urmează să- se petreacă acţiunea, caracteristici specifice romanului tradiţional. Mara rămăsese văduvă cu doi copii, \”sărăcuţii de ei\”, dar era încă tânără, voinică, harnică şi nu se plângea de noroc.
• Intriga : Frumuseţea şi farmecul Persidei îl fascinează pe Naţl, feciorul lui Anton Hubăr, măcelar la Lipova, declanşând intriga romanului
• Desfasurarea actiunii : Romanul consacră
un spaţiu extins vieţii sentimentale a tinerei Persida, care , iubită de teologul Codreanu şi de
fiul unui măcelar bogat, Naţl, îl alege pe acesta din urmă. După un îndelungat proces de
precizare şi cristalizare a sentimentului, care îi uneşte, Presida şi Naţl, sunt cununaţi pe
ascuns de generosul Codreanu şi pleacă la Viena , nevoiţi să-şi părăsească locurile natale,
unde unirea a doi tineri de naţionalităţi diferite întâmpină opoziţia unui mediu dominat de pre-
judecăţi şi, în primul rând a părinţilor. Greutăţile cu care se confruntă şi după întoarcerea de la
Viena, precum şi evoluţia divergentă a caracterelor lor înăspresc relaţiile dintre cei doi soţi.
Situaţia se îmbunătăţeşte, relativ, o dată cu naşterea copilului , când Mara şi Hubăr accept a în sfârşit căsătoria încheiată fără voia lor.
Punctul culminat: Un nou conflict este pe cale să izbucnească în privinţa religiei în care să fie botezat copilul.
• Deznodamantul: Când acest conflict se aplanează, romanul se
încheie, brusc şi brutal, cu uciderea bătrânului Hubăr, de către fiul său natural, dementul Bandi.
Moduri de expunere:
Naratiune: DA Descriere :DA Dialog : DA
Monolog: DA
Caracterizarea personajului principal :
Deşi personajul Mara , ocupă în carte un spaţiu mai puţin extins decât
fiica ei, Persida, totuşi , figura precupeţei dein Radna domină întregul roman prin forţa ei,
prin pregnanţa trăsăturilor şi prin complexitate. Mara este un presonaj, la care se raportează şi ce-
lelalte şi care prin ponderea lui reprezintă un factor de echilibru. Însuşi portretul ei fizic suge-
rează masivitate, stabilitate: “Muiere mare , spătoasă, greoaie şi cu obrajii bătuţi de soare, de
ploi şi de vânt, Mara stă ziua toată sub aştră în dosul mesei pline de poame şi de turtâ dulce.”
Sufletul ei este dominat de două pasiuni :pentru copiii săi şi pentu agonisirea de bani. Dacă
în cazul personajului Ghiţă din nuvela Moara cu Noroc, dragostea faţă de familie şi patima ,
cele două sentimente nu intră în conflict atunci, când este vorba de Mara. Inventivă, aceasta
găseşte totdeauna modalitatea se a-şi realiza planurile, în ceea ce-i priveşte pe copiii cu căt
mai puţină cheltuială, determinând-o pe maica Aegidia s-o ţină pe Persida aproape gratis,
iar pe cojocarul Bocioacă să pltească scutirea lui Trică de armată. Simbolică pentru echilibrul
afectiv al Marei între dragostea pentru copii şi iubirea de bani este existenţa celor trei ciorapi,
în care eroina îşi păstrează economiile: “Unul pentru zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare,
altul pentru Persida, şi al treilea pentru Trică.” Când trebuie să facă o investiţie mai importantă,
cum este aceea pentru arendarea podului de peste Mureş, Mara ia bani din ciorapul destinat
Persidei, ilustrând astfel o anume zgârcenie, vizibilă şi în gesturile care însoţesc punerea bani-
lor la păstrare: ” Când poate să pună florinul ia-l sărută, apoi rămâne aşa, singură, cu banii
întinşi pe masă, stă pe gănduri şi începe în cele din urmă să plângă. ” Ca şi alte personaje ale
lui Slavici, Mara est caracterizată de orgliul care la ea îmbracă forma mândriei de a-şi fi făcut
stare prin munca ei proprie, şi a orgoliului matern : “Tot n-are nimeni copii ca mine !” repetă
în diferite împrejurări personajul, şi această exclamaţie plină de satisfacţie domină romanul cu
frecvenţa unul laitmotiv, apărând chiar în situaţiile în care comportarea copiilor o supără la în-
ceput pe mamă. Această capacitate a energicei Mara de a trece peste conflictele care o opun
uneori copiilor ce îi nesocotesc voinţa ( fuga Persidei cu Naţl , în rolare lui Trică ) o caracterizează
drept o fire adaptabilă pentru care imperativele realităţii înseamnă mai mult decăt să le
nesocotească. Datorită capacităţii ei de a lua viaţa aşa cum este, Mara a fost considerată a fi
“viaţa însăşi, pătimaşă, puternică, lacomă, rea, generoasă, vorace şi darnică ; animată de tensi-
inile cele mai obscure, dar şi îndrumată de elanurile cele mai nobile ; neiertătoare, aspră, severă şi blândă.
Titlul operei: Titlul ilustreaza numele eroinei, dar poate simboliza si familia acestuia sau prototipul omului tenace si ambitios care actioneaza cu dibacie si perseverenta pentru a reusi in viata.
Mijloace artistice: “atat de mult se temuse din cauza ei, desi fara de vina ei,
omul acela isi va pierde rostul, se va nenoroci si va strica viata parintilor sai, si acum era scapata de temerea aceasta ” pg 144
Vocabular: “staroste” – conducator al unei bresle sau comunitati de meseriasi. “a sta smirna” – a sta nemiscat
Citate preferate: “Sfinte Aranghele! Striga apoi crucindu-se. Sfanta Marie, Maica Preacurata! Bata-va sa va bata, copii! Nu – grai dansa mangaiata – copii ca ai mei nimeni nu are”
Note de lectura:
• Opera mi-a trezit sentimente de : mila fata de destinul Persidei si chiar al Marei.
• Ceea ce ma impresioneaza este: Rabdarea Persidei in privinta lui Natl si dragostea Marei pentru copii ei.
• Surpinzator este momentul cand: Bandi isi omoara tatal, apoi rade diabolic spre Persida.
• Demn de admirat este momentul care : Mara trece peste gura lumii si o accepta pe fiica ei ratacitoare.
• Am admirat : forta de munca a Marei.
• Am fost curios cand: Persida a trebuit sa aleaga intre Natl si Codreanu.
• As vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca :
• Nu as vrea sa traiesc in lumea personajului pentru ca : Ideile preconcepute ale satenilor mi-ar fi afectat modul de viata,
Opinii si referinte critice: Slavici n-a uitat niciodata ca debutul sau literar a fost un act al vointei lui Eminescu, expresia unei intuitii straine de el insusi. Eminescu vedea in Slavici altceva – si mai mult – decat era ele insusi in stare sa vada. Cum se spune, i-a « fortat mana » ; nu pentru a-l abate de la rostul sau, ci pentru a-l reda acestui rost