Structură
- “Ion” este un roman divizat în două părți: “Gluga” și “Răfuiala”. Povestea urmărește viața lui Ion, un țăran sărac din satul Pripas, dornic să obțină pământ și statut social.
Partea I: “Gluga”
- Romanul începe în satul transilvănean Pripas, unde Ion Pop al Glanetașului, un tânăr țăran sărac, este îndrăgostit de pământ. Ion este mânat de o dorință arzătoare de a deține pământ, pe care îl consideră sursa adevăratei bogății și independențe.
- Ion o curtează pe Ana, fiica lui Vasile Baciu, un țăran înstărit, pentru a obține pământul dorit. Cu toate că Ana este îndrăgostită de George Bulbuc, Ion reușește să o seducă și să o lase însărcinată, forțând astfel o căsătorie care îi aduce pământul mult râvnit.
- Căsătoria dintre Ion și Ana este nefericită. Ana este profund nefericită și izolată în noua sa casă, în timp ce Ion este mai preocupat de pământ decât de soția sa.
- Relația dintre Ion și Ana devine din ce în ce mai tensionată. Ion este violent și abuziv, iar Ana se simte tot mai prinsă și disperată în căsnicia lor.
Partea a II-a: “Răfuiala”
- În a doua parte a romanului, tensiunile se intensifică. Ana moare în urma unei tentative de avort, lăsându-l pe Ion cu un copil și cu remușcări profunde.
- După moartea Anei, Ion începe o relație cu Florica, fosta iubită a lui George Bulbuc. Această relație este complicată și plină de tensiuni, deoarece Florica este căsătorită
cu Titu Herdelea, profesorul satului și o figură respectată în comunitate.
- Ion devine tot mai alienat și izolat în satul său, simțind greutatea păcatelor sale și a dorinței neîmplinite. Relația sa cu pământul, deși inițial sursa ambiției sale, devine acum un simbol al izolării și alienării sale.
- Confruntările dintre Ion și comunitate escaladează, culminând cu un conflict violent cu George Bulbuc. Acest conflict se încheie tragic, cu moartea lui George.
- În cele din urmă, Ion este ucis de fratele lui George, într-un act de răzbunare pentru moartea fratelui său. Moartea lui Ion reprezintă un sfârșit inevitabil al traiectoriei sale destructive și a conflictului său intern între dorința de pământ și consecințele morale ale acțiunilor sale.